Despre omega 3 există multe studii care atestă efectele benefice asupra sănătății. Cercetări mai noi au arătat faptul că aportul de astfel de acizi grași este foarte important încă din viața intrauterină a copiilor, dar și pentru sănătatea mamelor pe durata sarcinii și după naștere. Continuă lectura
Creierul este constituit in proportie de 60% din lipide si din acest motiv compozitia grasimilor din alimentatie influenteaza arhitectura neuronilor si intreaga functionare a sistemului nervos. Lipidele consumate de-a lungul vietii modeleaza in peramanenta creierul, afectand memoria, invatarea, atentia, concentrarea si dispozitia.
Continuă lectura
Studiile arata ca maladiile sistemului cardiovascular, in special boala coronariana si accidentul vascular cerebral, sunt influentate de stilul de viata: alimentatie dezechilibrata, sedentarism, fumat, exces de alcool si stres.
Bolile de inima sunt principala cauza de mortaliate in tarile industrializate.
La sfarsitul anilor 70 s-a observat ca artrita, diabetul, obezitatea, boala Alzheimer si bolile cardiovasculare nu sunt inevitabile la varsta a treia. Inuitii, de exemplu, nu se confruntau cu aceste afectiuni, daca nu adoptau stilul de viata occidental, adica daca isi pastrau dieta traditioanala si continuau sa faca efort fizic. Aceste beneficii au fost puse pe seama consumului crescut de omega 3, existent in cantitati mari in pestele gras si mamiferele care se hranesc cu peste (balene, foci) din dieta de baza a inuitilor.
Numarul persoanelor afectate de depresie a crescut in fiecare deceniu al secolului trecut. In plus, varsta la care apare primul episod depresiv a scazut in fiecare decada, iar aceasta tendinta s-a accelerat incepand cu cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Cei care s-au nascut inainte de 1914 erau de 100 de ori mai putin expusi riscului de a se confrunta cu o depresie inainte de 45 de ani, spre deosebire de cei care s-au nascut dupa 1945.
Desi cresterea ratelor depresiei poate fi cauzata de o serie de factori cumulati, cum ar fi abuzul de substante neuro-excitante, efectele mass-media si ale tehnologiei, poluantii din mediu, colapsul structurilor familiale mari, apar tot mai multe dovezi ca scaderea constanta a acizilor grasi omega 3 din alimentatie este un factor mult mai important decat pare la prima vedere.
Continuă lectura
Unul dintre cele mai mari mituri ale ultimei jumatati a secolului trecut a fost acela ca grasimile sunt daunatoare. Desigur, exista aici o parte de adevar, insa nu toate grasimile trebuie blamate. In acea perioada, mii de studii au asociat dietele bogate in grasimi cu riscul aparitiei bolilor de inima. Unul dintre acestea este Farmingham Heart Study, care a urmarit un esantion reprezentativ de 5209 adulti din Farmingham, Massachusetts (SUA), pentru a examina circumstantele si factorii de risc asociati cu bolile de inima.
Alaturi de obiceiuri nocive ca fumatul si sedentarismul, oamnii de stiinta au descoperit ca alimentatia bogata in grasimi este la randul ei periculoasa pentru sanatate. Sunca, untul, carnea rosie in exces nu doar cresc riscul aparitiei bolilor cardiovasculare, dar si reduc durata si calitatea vietii. Ulterior a devenit clar ca, desi unele grasimi sunt direct implicate in aparitia bolilor de inima, altele pot sa previna sau chiar sa trateze o serie de afectiuni, cum sunt artritele, depresia sau diabetul. Acizii grasi polinesaturati de tipul omega 3 fac parte din categoria acestor grasimi benefice.
Din cele peste 100 de tipuri de acizi grasi cunoscuti, grasimile polinesaturate omega 3 si omega 6, absolut necesare organismului uman, nu pot fi sintetizate in corpul nostru, ci provin exclusiv din alimentatie.
Desi ambele tipuri de acizi grasi esentiali sunt necesare pentru o stare buna de sanatate, raportul dintre acestia este estential. Specia umana a evoluat in conditiile unui consum mai mare de acizi grasi omega 3, in paleolitic raprtul dintre cele doua tipuri de grasimi fiind de 1:1. In prezent, raportul omega 3/omega 6 este, mai ales in dieta occidentalilor, de 1:17 sau 1:24, in conditiile in care un raport optim ar fi de 1:2 sau 1:4.
Pielea uscata, matreata, eczemele, setea excesiva, scaderea memoriei sau dificultatile de invatare, afectiunile inflamatorii (artrite), colesterolul marit sau retentia de fluide pot fi simptomele unei deficiente de omega 3. Asa cum o spune si numele lor – acizi grasi esentiali – grasimile omega 3 sunt absolut indispensabile bunei functionari a organismului.
Aceste grasimi benefice contribuie la mentinerea sanatatii inimii, impiedica coagularea sangelui, reduc inflamatiile, imbunatatesc functionarea sistemului nervos, amelioreaza depresia, schizofrenia, deficitul de atentie, hiperactivitatea, autismul, imbunatatesc somnul, reduc gravitatea afectiunilor cutanate, restabilesc echilibrul hormonal si scad rezistenta la insulina.
Continuă lectura
Acizii grasi omega 3 sunt acizi grasi polinesaturati ce au prima legatura la al 3-lea carbon de la capatul metilic al moleculei. Un astfel de acid este acidul alfalinoleic (ALA) sau acidul docohexanoic (DHA) sau acidul eicosapentanoic (EPA). ALA se regaseste din abundenta in semintele de in, dar poate fi intalnit si in semintele de floarea-soarelui, dovleac, rapita, mac, nuci, soia, arahide si alte vegetale. Acidul alfalinoleic este considerat acid esential, el poate fi convertit in organism in DHA sau EPA, dar in cantitati insignifiante ce nu asigura un aport adecvat. Raportul eficientei de conversie este de 10%-15%, astfel ca pentru a obtine 1 g de DHA/EPA este nevoie de aproximativ 7 g ALA.
Semintele de in contin aproximativ 41% grasimi, dintre acestea acizii grasi omega 3 reprezentand mai mult de jumatate. Acizii grasi omega 3 se pot intalni si in grasimea pestilor oceanici, in special acidul eicosapentanoic si docohexanoic. O alta sursa importanta de acizi grasi omega 3 o constituie in prezent si algele marine (microalgele Crypthecodinium cohnii si Schizochytrium).
In ultimii ani, acizii grasi omega 3 au fost promovati in urma descoperirii importantei lor in alimentatia umana. Continuă lectura
ColonHelp si Omega 3 