Omega 3 si protectia cardiovasculara

Studiile arata ca maladiile sistemului cardiovascular, in special boala coronariana si accidentul vascular cerebral, sunt influentate de stilul de viata: alimentatie dezechilibrata, sedentarism, fumat, exces de alcool si stres.

Bolile de inima sunt principala cauza de mortaliate in tarile industrializate.

Stilul de viata si bolile de inima

La sfarsitul anilor 70 s-a observat ca artrita, diabetul, obezitatea, boala Alzheimer si bolile cardiovasculare nu sunt inevitabile la varsta a treia. Inuitii, de exemplu, nu se confruntau cu aceste afectiuni, daca nu adoptau stilul de viata occidental, adica daca isi pastrau dieta traditioanala si continuau sa faca efort fizic. Aceste beneficii au fost puse pe seama consumului crescut de omega 3, existent in cantitati mari in pestele gras si mamiferele care se hranesc cu peste (balene, foci) din dieta de baza a inuitilor.

Ulterior s-au realizat numeroase studii care au demonstrat ca acizii grasi omega 3 scad riscul de boala coronariana, amelioreaza simptomele in boala Crohn, scad tensiunea arteriala, reduc simptomele artritei reumatoide, previn sau amelioreaza astmul si imbunatatesc starea de sanatate a diabeticilor.

Principalii factori de risc pentru maladiile cardiovasculare sunt:
–    Sindromul metabolic (supraponderalitate sau obezitate, rezistenta la insulin, hiperglicemie, diabet de tip 2)
–    Colesterolul crescut
–    Cresterea concentratiei factorilor de colagulare
–    Hipertensiunea arteriala
–    Sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de alcool

Grasimile nu sunt toate la fel

Astazi se stie ca o dieta bogata in grasimi saturate si colesterol creste riscul bolilor de inima, dar se cunoaste in egala masura si ca nu toate grasimile sunt rele. In timp ce colesterolul si grasimile saturate cresc riscul aparitiei bolilor de inima, acizii grasi esentiali ofera protectie cardiovasculara.

Cat de rau este colesterolul de fapt?

Colesterolul este un component de baza al membranelor celulare, indispensabil, printre altele, transmiterii impulsurilor nervoase.

Colesterolul provine din doua surse: cea mai mare parte este sintetizata in ficat (70-80%), iar restul provine din alimentatie.

LDL si HDL. Care sunt diferentele?

LDL transporta colesterolul la celulele tesuturilor periferice pentru realizarea sintezei hormonilor steroizi si formarea membranelor celulare. Cand concentratia intracelulara a lipoproteinelor cu denistate mica (LDL) este mare, expresia receptorilor specifici LDL scade pentru a a preveni aportul excesiv intracelular de colesterol liber. Astfel, moleculele de colesterol LDL raman in circulatia sanguina, putand fi peroxidate de speciile reactive de oxigen, dand astfel nastere proceselor de aterogeneza.

Colesterolul nu este implicat direct in procesul de aterogeneza. Pentru ca LDL-colesterolul sa se depuna, trebuie oxidat de radicalii liberi.

Mai mult de jumatate dintre receptorii specifici pentru LDL sunt in ficat. Asdar, ficatul are rolul determinant in stabilirea concentratiei de LDL din organism. Majoritatea cantitatii de colesterol transportat de LDL este de natura endogena, fiind sintetizat de ficat, si nu de natura alimentara.

Asadar, nu colesterolul liber este cauza maladiilor cardiovasculare, ci disfunctia hepatica de bioseinteza a colesterolului LDL.

Excesul de colesterol se colereaza cu un consum ridicat de alimente cu un indice glicemic ridicat (zaharuri rafinate, produse de cofetarie si patiserie, bauturi racoritoare, glucoza, maltoza, zaharoza), o cantitate prea mica de fibre alimentare, sedentarism, deficit de omega 3, care induce stres oxidativ.

Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) sunt sintetizate in ficat si in intestinul subtire. HDL este formate din cantitati mici de colesterol si fosfolipide complexate cu proteinele de transport. HDL transporta colesterolul de la celule catre ficat, unde sunt procesate.

Cum scade colesterolul?

Colesterolul alimentar (exogen) este metabolizat in organism, iar 70% din populatie are capacitatea de a metaboliza pana la 1000 mg de colesterol pe zi, fara a li se modifica nivelul LDL. 30% din populatie nu are capacitatea de a mentine LDL in limite normale la un consum de colesterol exogen alimentar mai mare de 200 mg/zi.

De obicei, medicii prescriu statine pentru scaderea colesterolului. Efectele adverse ale statinelor sunt scaderea bioseintezei coenzimei Q10, distrugerea mitocondriilor, disfunctii hepatice, parestezie, cefalee, insomnie.

Alternativele naturale ale medicamentelor care reduc colestrolul sunt alimentele bogate in fitosteroli. Fitosterolii impiedica absorbtia colesterolului in intestinul distal prin formarea lipidelor micelare neabsorbabile. Fibrele alimentare impiedica recircularea acizilor biliari catre ficat.

Acizii grasi si colesterolul

Acizii grasi mononesaturati (MUFA), cum este acidul oleic (omega 9) din uleiul de masline si acizii grasi polinesaturati (acidul oleic omega 6) din uleiul de floarea-soarelui, au capacitatea de a scadea colesterolul total si in special LDL.

Acizii grasi polinesaturati (omega 3) cresc concentratia de LDL la un consum mai mare de 3g/zi cu 5-10%. Acest efect a fost observat la consumul de ulei de peste, dar nu si la consumul de peste ca atare.

Studii recente au demonstrat insa ca un consum scazut de acizi grasi omega 3 (1g/zi) reduce rata mortalitatii cardiovasculare cu 30-45%. Acest efect se poate datora capacitatii lor de a combate aritmiile cardiace, scaderii tensiunii arteriale si efectului antitrombotic.

Acizii grasi nesaturati actioneaza similar statinelor, influentand genele care regleaza metabolismul hepatic.

Aportul ridicat de grasimi polinesaturate (mai mare de 10% din totalul caloriilor zilnice) nu este recomandat pe termen lung, pentru ca incurajeaza evolutia cancerelor (in special grasimile cu potential inflamator, cum sunt omega 6), a calculior biliari si reducerea HDL.

Acizii grasi omega 3 sunt esentiali pentru sanatatea fiecarei celule din corpul nostru. Impreuna cu acizii grasi omega 6, mentin echilibrul moduland functii fiiziologice de baza, cum sunt inflamatia, tensiunea arteriala, reactiile imunitare, excitabilitatea electrica a inimii si a celulelor creierului, moartea celulelor si semnalizarea celulara.

Jumatate din decesele cauzate de boli cardiace apar la persoanele care nu au avut anterior o boala de inima cunoscuta!

Echilibrul Omega 3 – Omega 6

S-a observat ca reducerea grasimilor saturate si a colesterolului din alimentatie si cresterea cantitatii de legume si a uleiurilor bogate in acizi grasi esentiali scad seminficativ riscul de boala cardioavsculara. Dar legumele si uleiurile din seminte au in general un continut crescut de omega 6, ceea ce provoaca un dezechilibru intre cele doua tipuri de acizi grasi omega 3 si omega 6.

In urma studiilor clinice s-a observat ca acizii grasi omega 3 au urmatoarele beneficii:
–    Reduc riscul unui atac de inima cu 20-40%
–    Reduc riscul mortii subite in timpul atacurilor cu 20-40%
–    Scad usor tensiunea arteriala
–    Reduc trigliceridele serice
–    Reduc colesterolul LDL

Boala arterei coronariene este favorizata de procesele inflamatorii induse de acizii grasi omega 6 in cazul in care nu sunt controlati de acizii omega 3. In lipsa acestora din urma, acizii omega 6 favorizeaza aparitia aterosclerozei, a infarctului si a artimiilor cardiace fatale.

Cauza care sta la baza celor mai multor boli de inima este ateroscleroza, iar inflamatia cauzata de acidul gras omega 6 este un factor major in initierea dezvoltarii placilor aterosclerotice din interiorul arterelor coronariene. Placile sunt depozite de colesterol si alte substante biochimice, care pot sa se depuna in interiorul arterei coronariene afectate de inflamatie, formand o crusta fibroasa grasa. Se produce astfel o ingustare sau o blocare totala a arterei, ducand la infarctul miocardic. Acizii grasi omega 6 favorizeazasi agregarea trombocitelor, iar asta duce la formarea cheagurilor de sange. Daca circulatia sangelui este blocata se poate produce un infarct miocardic.

Dieta mediteraneana, secretul inimii sanatoase

Pentru a diminua riscul aparitiei bolilor cardiovasculare se impun anumite masuri dietetice:

• Cresterea aportului de fibre alimentare. Glucidele cu absorbtie rapida (zahar, produse rafinate de patiserie si cofetarie, glucoza, maltoza, siropurile de glucoza-fructoza) determina cresterea trigliceridelor. Fibrele din fructe, legume si cereale integrale scad nivelul trigliceridelor.

•  Reducerea consumului de sare la cel mult 6 g/zi contribuie la normalizarea tensiunii arteriale si scade riscul de maladii cardiovasculare.
• Reducerea consumului de alcool si renuntarea la fumat.

• Diminuarea consumului de grasimi saturate de origine animala. Acestea pot fi inlocuite cu grasimi mononesaturate (cum este acidul gras omega 9 din uleiul de masline) si polinesaturate (omega 3 si omega 6).

Acizii grasi omega 3 scad concentratia triacilglicerolului, reducand riscul aparitiei bolilor cardiovasculare.

Necesarul zilnic de omega 3 a fost stabilit de Organizatia Mondiala a Sanatatii la 1,3-1,5 g zilnic. Cele 1,3 g omega 3 necesare zilnic pentru functionarea sistemului nervos si a celui cardiovascular se gasesc in:
•    2 ml ulei de in
•    10 g seminte de in macinate
•    15 ml ulei de rapita
•    60 ml ulei de nuci
•    22 ml ulei de soia
•    13 g seminte de canepa
•    50 g macrou
•    65 g somon
•    80 g hering
•    130 g ton
•    130 g sardine
(conform USDA National Nutrient Database for Standard Reference)

ColonHelp si acizii grasi omega 3

Ai o dieta dezechilibrata? Incearca un supliment cu omega 3! ColonHelp, produs 100% natural din seminte de in si psyllium, contine in proportie de 52% seminte de in. In procesul de fabricatie, semintele de in sunt macinate prin proceduri speciale impreuna cu uleiul de in, astfel incat ColonHelp nu este doar un supliment din fibre, ci si un supliment de omega 3. Acizii grasi omega 3 se gasesc in uleiul de in in proportie de 55%.

Doua masuri de ColonHelp (doza zilnica recomandata) furnizeaza aproximativ 1.600 mg acizi grasi esentiali omega 3!